Tipuri MRP
Tipul de MRP ales pentru pentru un material reflectă strategia de planificare pentru materialul respectiv. Așa cum se subliniază mai sus strategia de planificare se dezvoltă pe tipuri de material sau chiar la nivelul fiecărui material în parte și nu se poate generaliza pentru toate materialele unei companii.
O parte din cele mai uzitate strategii și implicit si tipuri MRP sunt prezentate în figura de mai jos.
Master production scheduling (MPS) este o strategie folosită la planificarea detaliată a produselor finite care influențează într-o mare masură profiturile companiei sau care ocupă resurse critice. În acest fel ele sunt separate de marea masă a materialelor și pot fi planificate cu atenție sporită.
Strategiile bazate pe consum folosesc date istorice (consumul istoric) pentru a previziona consumurile viitoare. Aceste strategii nu au nici o referință la planul de producție, în sensul că necesitățile dependente sau independente nu afectează calculația MRP. Reaprovizionarea este declanșată în momentul în care stocul disponibil scade sub un punct de reaprovizionare sau prin forecast requirements. De obicei aceste strategii se folosesc pentru materiile prime, consumabile sau piese de schimb.
Procedura punctului de reaprovizionare (cea mai comună dintre strategiile bazate pe consum) – aprovizionarea este declanșată atunci când stocul curent însumat cu cantitatea planificată pentru recepție minus cantitatea planificată pentru ieșire (consum, vânzări) scade sub punctul de reaprovizionare. Punctul de reaprovizionare poate fi manual sau automat. Această strategie se dovedeste utilă pentru materiale de valoare mică, cu consumuri frecvente pentru care nu există pericolul imobilizării resurselor financiare în stocuri, aducand avantajul ca nu se vor face aprovizionări dese în cantitati mici. Stocul tinde să se mențină între punctul de reaprovizionare si nivelul maxim.
Elementele strategiei bazate pe punct de reaprovizionare
Strategia bazată pe previzionare folosește consumurile istorice și un program de forecasting. Consumurile previzionate vor avea un impact direct în calculația MRP, ca și forecast requirement (MRP element). Consumurile previzionate se actualizează regulat și astfel determină un model flexibil de aprovizionare, foarte receptiv la schimbările în structura consumului.
Strategia time-phased se dovedește utilă atunci când datele de aprovizionare depind de furnizor și sunt cunoscute dinainte. De exemplu, există cazuri în care furnizorul face livrări într-o anumită zi din săptamană – data următoarei aprovizionări este menținută în fișierul de planificare și actualizată după execuția MRP.
Planificare materiale (tip MRP PD) – necesitățile exacte sunt planificate (se presupune ca toate consumurile sunt previzibile – se fac pe bază de rezervare). Specificul acestei strategii este că se comandă exact atat cât este nevoie. Stocul tinde să se mențină la nivelul stocului de siguranță.
Diferența fundamentală între planificarea materialelor (tip MRP PD) și planificarea bazată pe consum este în previzibilitatea consumului. Pentru tipul PD se depozitează un stoc de siguranță care nu va fi consumat decât în situații excepționale, în rest materialele cu acest tip de MRP se vor rezerva din timp, îndeajuns de lung pentru ca ele să poată fi aprovizionate. În cazul strategiilor bazate pe consum, consumul nu este considerat prevăzut, dar pentru a nu exista rupturi de stoc se apelează la un punct de reaprovizionare. Acest punct de reaprovizionare este un nivel al stocului care acoperă consumul mediu aferent timpului de aprovizionare plus un stoc de siguranță.
Tipul de MRP ales pentru pentru un material reflectă strategia de planificare pentru materialul respectiv. Așa cum se subliniază mai sus strategia de planificare se dezvoltă pe tipuri de material sau chiar la nivelul fiecărui material în parte și nu se poate generaliza pentru toate materialele unei companii.
O parte din cele mai uzitate strategii și implicit si tipuri MRP sunt prezentate în figura de mai jos.
Master production scheduling (MPS) este o strategie folosită la planificarea detaliată a produselor finite care influențează într-o mare masură profiturile companiei sau care ocupă resurse critice. În acest fel ele sunt separate de marea masă a materialelor și pot fi planificate cu atenție sporită.
Strategiile bazate pe consum folosesc date istorice (consumul istoric) pentru a previziona consumurile viitoare. Aceste strategii nu au nici o referință la planul de producție, în sensul că necesitățile dependente sau independente nu afectează calculația MRP. Reaprovizionarea este declanșată în momentul în care stocul disponibil scade sub un punct de reaprovizionare sau prin forecast requirements. De obicei aceste strategii se folosesc pentru materiile prime, consumabile sau piese de schimb.
Procedura punctului de reaprovizionare (cea mai comună dintre strategiile bazate pe consum) – aprovizionarea este declanșată atunci când stocul curent însumat cu cantitatea planificată pentru recepție minus cantitatea planificată pentru ieșire (consum, vânzări) scade sub punctul de reaprovizionare. Punctul de reaprovizionare poate fi manual sau automat. Această strategie se dovedeste utilă pentru materiale de valoare mică, cu consumuri frecvente pentru care nu există pericolul imobilizării resurselor financiare în stocuri, aducand avantajul ca nu se vor face aprovizionări dese în cantitati mici. Stocul tinde să se mențină între punctul de reaprovizionare si nivelul maxim.
Elementele strategiei bazate pe punct de reaprovizionare
Strategia bazată pe previzionare folosește consumurile istorice și un program de forecasting. Consumurile previzionate vor avea un impact direct în calculația MRP, ca și forecast requirement (MRP element). Consumurile previzionate se actualizează regulat și astfel determină un model flexibil de aprovizionare, foarte receptiv la schimbările în structura consumului.
Strategia time-phased se dovedește utilă atunci când datele de aprovizionare depind de furnizor și sunt cunoscute dinainte. De exemplu, există cazuri în care furnizorul face livrări într-o anumită zi din săptamană – data următoarei aprovizionări este menținută în fișierul de planificare și actualizată după execuția MRP.
Planificare materiale (tip MRP PD) – necesitățile exacte sunt planificate (se presupune ca toate consumurile sunt previzibile – se fac pe bază de rezervare). Specificul acestei strategii este că se comandă exact atat cât este nevoie. Stocul tinde să se mențină la nivelul stocului de siguranță.
Diferența fundamentală între planificarea materialelor (tip MRP PD) și planificarea bazată pe consum este în previzibilitatea consumului. Pentru tipul PD se depozitează un stoc de siguranță care nu va fi consumat decât în situații excepționale, în rest materialele cu acest tip de MRP se vor rezerva din timp, îndeajuns de lung pentru ca ele să poată fi aprovizionate. În cazul strategiilor bazate pe consum, consumul nu este considerat prevăzut, dar pentru a nu exista rupturi de stoc se apelează la un punct de reaprovizionare. Acest punct de reaprovizionare este un nivel al stocului care acoperă consumul mediu aferent timpului de aprovizionare plus un stoc de siguranță.
Postări
